O nouă viteză pentru PC cu placa mPCIe Combo
mPCIe Combo este inovația echipei ROG, combinând funcțiile mPCIe și mSATA într-o singură placă de extensie, ce permite utilizarea sloturilor PCI-Express pentru grafică multi-GPU. Prin adăugarea unei unități mSATA SSD pentru a fi utilizată cu tehnologia Intel Smart Response sau pentru instalarea sistemului de operare, se eliberează porturile SATA pentru a servi altor scopuri. Combinarea unui socket mPCIe standard, pe de altă parte, permite upgrade-uri precum WiFi, Bluetooth, 3G/4G, GPS, dar și alte conexiuni.

Overclocking mai bun pe hardware premium cu design optimizat
Maximus V GENE este dedicată conceptului Republic of Gamers, fiind o placă construită pentru overclocking. Platforma oferă o experiență fantastică de overclocking fiind dotată de Extreme Engine DIGI+ II, ce include 8+4+2 faze (CPU, iGPU, DRAM) și un control precis al alimentării oferit de două controlere DIGI+ combinate cu funcțiile ROG UEFI BIOS (precum noile profile preconfigurate IC). Condensatorii 10k Black Metallic oferă o durată de viață de cinci ori mai mare cu un regim de 10 mii de ore de lucru la temperatura de 105C și tolerarea cu 20% mai eficientă a temperaturilor joase. Formatul DRAM a fost optimizat mai departe, față de generația precedentă Maximus IV, pentru a permite frecvențe mai ridicate.

SupremeFX III – sunet premium pentru jocuri. Raportul semnal-zgomot merge pe linia roșie de 110dB
Conceput pentru a aduce jucătorilor cel mai bun sunet audio integrat, SupremeFX III este o placă total separată, identificată prin linia roșie adiacentă plăcii de bază GENE. Tehnologia SupremeFX Shielding maximizează calitatea sunetului prin izolarea proceselor audio de interferențele magnetice, încapsulând chipset-ul sub un capac de aluminiu.

Intel Ethernet, ROG GameFirst și LucidLogix Virtu MVP
Intel Ethernet și ROG GameFirst reduc cu 35% încărcarea procesorului prin prioritizarea traficului în rețea în timp ce suportul LucidLogix Virtu MVP activează un nou mod grafic hibrid ce crește performanța video cu până la 60%.

În cadrul Unit 13™, jucătorii îmbracă uniforma unei grupări militare anti-teroriste, care are un singur obiectiv – îndeplinirea misiunii cu orice preț. Misiunile gravitează în jurul unor subiecte de actualitate mondială, oferind o experiență de joc inspirată din realitate.

Unit 13™ profită de toate funcțiile de control și posibilitățile de conectare oferite de PS Vita. Folosirea celor două stick-uri analog oferă pe noua platformă mobilă o experiență  de shooter autentic, în timp ce tehnologia SIXAXIS combină avantajele oferite de ecranul tactil și touchpad, pentru a oferi un gameplay captivant.

Folosirea conectivității 3G a PS Vita este una dintre caracteristicile speciale ale Unit 13™, oferind provocări noi și metode de interacționare nemaiîntâlnite în cadrul genului.

Misiunile sunt concise, intense și non-lineare, permițând o varietate extinsă de abordări în funcție de stilul preferat al fiecărui jucător. Combinat cu un sistem de evaluare de cinci stele, fiecare misiune are un grad ridicat de rejucabilitate. Conexiunea 3G permite accesul mobil la online leader boards, pentru a-ți putea compara rezultatele cu cele ale prietenilor din PSN sau orice alt jucător, din zona ta ori din lume. În momentul în care un prieten obține un scor mai bun ești anunțat instant prin 3G.

O conexiune permanentă este necesară și pentru a putea obține misiuni de tip High Value Target (HVT), acestea fiind disponibile doar pentru o perioadă limitată de timp. Jucătorii pot profita de conexiunea 3G pentru accesa aceste misiuni oricând și oriunde. Odată terminate, misiunile HVT pot fi transmise jucătorilor din zonă sau prietenilor de pe PSN.

Înplus, zi de zi, jucătorii vor primi un Mission of the Day, livrat direct pe consola lor prin intermediul conexiunii 3G. La fel ca misiunile standard din joc, acestea vor reprezenta o provocare tactică pentru jucători, care vor concura pentru a obține cele mai bune scoruri de pe online leader board.

Cu o varietate de opțiuni de conectivitate, PS Vita reprezintă o experiență captivantă și completă, atât versiunea 3G, cât și cea Wi-Fi, oferind utilizatorilor posibilitatea de a fi conectați constant la lumea PlayStation și cu prietenii virtuali, prin intermediul jocurilor și aplicațiilor de acces la rețelele sociale.

Potrivit reprezentanților Flanco, modelul PlayStation Vita cu conectivitate 3G şi WiFi  a generat peste 60% din vânzările noii console portabile.  PlayStation Vita 3G/WiFi este disponibil la preţul de 1.449 lei, în timp ce modelul PlayStation Vita WiFi poate fi achiziţionat la preţul de 1.129 lei din reţeaua Flanco.

Consolele PlayStation (PS3, PS2, PS VITA şi PSP) reprezintă peste 60% din vânzările de console în magazinele Flanco, potrivit retailerului. În același timp, jocurile și accesoriile pentru consolele PlayStation reprezintă 65% din vânzările pe aceste categorii de produse în rețeaua Flanco.

“Lansarea PlayStation Vita, precum și campaniile de testare pe care le desfășurăm în magazinele din rețeaua Flanco pentru consolele de jocuri vor atrage o creștere de cel puțin 20% a vânzărilor pentru accesorii și jocuri pentru PlayStation în 2012 ”, a declarat Violeta Luca, Marketing Director Flanco.

La nivel global, Nokia Store atrage peste 11 milioane de descărcări într-o singură zi, iar 177 de publisheri au ajuns deja la 1 milion de descărcări.

Cea mai dorită aplicaţie a anului trecut a fost Facebook Chat. Pe locul 2 s-a clasat eBuddy Messenger Free, urmat de WhatsApp Messenger, High Speed 3D Free şi Skype. Anul 2011, aduce un prim loc pentru India, unde cele mai multe descărcări sunt reprezentate de jocuri. Pe de altă parte, în China, clasată pe locul al doilea, prevalează ca descărcări – aplicaţiile. Lucru valabil şi pentru cea de-a treia piaţă – Rusia – unde procentajul descărcărilor este în favoarea aplicaţiilor.

Jocurile mobile reprezintă peste 40% din tot conţinutul care este descărcat din Nokia Store în întreaga lume. Mai mult, jocurile continuă să fie pe primul loc în ceea ce priveşte conţinutul plătit cu cele mai multe descărcări, în timp ce aplicaţiile conduc la categoria conţinut gratuit.

“Utilizatorii români – fie prin jocuri sau prin aplicaţii ingenioase – descoperă potenţialul propriilor dispozitive pe care le transformă în parteneri de amuzament sau mijloace eficiente de dialog,” declară Marcus Störkel, General Manager Nokia Ungaria şi România.

Dispozitivele pe care utilizatorii din România le folosesc cel mai des atunci când descarcă din Nokia Store sunt terminalele: N8, E5, N700, C3. În 2011, la nivel global în topul terminalelor folosite pentru descărcare s-au numărat N8, 5800 Xpress Music, 5233, 5230, C3-00.

În prezent, Nokia Store include peste 90.000 de aplicaţii pe care utilizatorii le pot descărca pe mobilele lor. Mai mult, aproximativ 80% din traficul zilnic înregistrat pe Nokia Store se transformă în descărcări.

În România, rata de conversie a crescut şi graţie introducerii opţiunii de plată pentru conţinutul din Nokia Store prin intermediul cartelei preplătite sau al facturii de telefon lunare. Această modalitate de plată a fost introdusă de anul trecut cu toţi cei trei operatori: Cosmote, Orange şi Vodafone.

Google ne surprinde din nou prin anuntul  extrem de important facut zilele acestea, introducerea de jocuri pe reteau Google+. 

Este un pas foarte mare, deoarece retelele sociale si jocurile merg mana in mana si cel mai bun exemplu este Farmville de pe Facebook. 

Totusi  acesta decizie nu a venit singura, cu aceasta ocazie Google a mai dat un pumn sub centura lui Facebook prin faptul ca a anuntat dezvoltatorii de jocuri ca va percepe un comision de doar 5% din tranzactiile cu jocuri  comparativ cu Facebook care percepe un comision de 30%. 

Prin luna mai au fost zvonuri cum ca Zinga dezvoltatorul lui Farmville si Mafia Wars,care avea peste 230 de milioane de utilizatori, adica mai mult de jumatate din conturile pe care Facebook le inregistra la vremea respectiva (aproximativ 400 de milioane de useri), ar fi dorit sa-si faca propia retea sociala de jocuri tocmai pentru a scapa de impovaratorul comisin de 30% pe care Facebook il percepe.  Au fost doar zvonuri, insa astazi, nimeni nu poate sa stie ce se va intampla in contextul lui google+ care incepe sa faca valuri cu reteau sa sociala.

Google lucreaza in prezent cu 10 producatori de jocuri, au lansat 16 jocuri pe google+ si  cu sigurabnta va fi foarte agresiv, numai pentru asi face utilizatorii fericiti, asa cum afirma oficialii Google. 

Comisionul de numai  5% suportat de dezvoltatori este doar pe o perioada limitata, dar nedefinita de timp si nici nu se stie cu cat va creste. Ceea ce stim cu siguranta este ca astazi,  Google este preocupat de probleme mult mai importante precum:  moentizarea, cresterea numarului de utilizatori etc

Ca sa va dati rapid seama la ce ma refer, e de ajuns sa va spun ca motto-ul jocului este "Kill with skill". Iar asta descrie destul de bine ce o sa faci pe tot parcursul jocului, cu accent foarte mare pe "kill". Ideea de baza din Bulletstorm nu este ceva nou, o revelatie. De cand jucam Counter Strike tin minte ca atunci cand reuseai o lovitura la cap, jocul detecta asta si iti spunea intr-un fel. Mai tarziu au aparut la fel de vestitele doublekill, multikill etc. Doar ca nu erai recompensat pentru asta direct de catre joc. Cel mult puteai sa te dai mare in fata prietenilor cand iti iesea ceva "headshot din aer zoomless, frate! ai vazut?".

Bulletstorm a preluat aceasta idee si a dezvoltat-o cat de mult a putut. Pentru orice kill mai deosebit iti sunt acordate puncte, in functie de complexitatea si sadismul kill-ului. Datorita engine-ului, felurile prin care poti face asta sunt nu doar numeroase dar si variate. Poti folosi aproape orice din jurul tau sa omori pe cineva, asta pe langa arma, piciorul si lasoul/biciul tau de energie. Nu stiu cum sa ii zic altcumva, dar se comporta ca un fel de lasou, prinde inamici de la distanta si ii trage inspre tine sau ii arunca in aer. O arma simpla si eficienta, la fel ca piciorul cu care poti impinge in aer, sau in alte obiecte, nefericitele victime. Acestea doua nu sunt arme pe care trebuie sa le selectezi sau incarci, iti sunt mereu la dispozitie si sunt absolut vitale cand ramai fara munitie. Si mai folositoare sunt cand vrei sa faci marionete zburatoare din inamici, ca o balena Orca, jucandu-se cu prada ei, de obicei o foca.

Doar ca s-a mers mai departe si a fost facuta si o lista de posibile Skillshots, pentru ca asa se numesc kill-urile speciale. Lista pe care ajungi sa o verifici aproape dupa fiecare upgrade al armei. E un fel de ciclu. Strangi puncte facand skillshot-uri, iti upgradezi arma, poti astfel sa faci skillshot-uri mai complexe, care iti dau si mai multe puncte, si repeti. Din fericire acest ciclu este unul foarte satisfacator, pentru ca mereu vezi si poti incerca lucruri noi. De multe ori descoperi skillshot-uri mai repede decat le poti face. De aceea uneori lista pare ca face misto de tine, avand atatea casute nebifate, chiar daca tu incerci din rasputeri sa intorci inamicii pe toate fetele pana sa cada din aer sau sa isi dea duhul. Ca sa va dati seama cat de fanteziste si numeroase sunt felurile in care poti omori pe cineva in Bulletstorm, am sa va dau cateva exemple de skillshots. Sausage Fest: daca omori pe cineva cu un stand mobil de hot dogs, Fire in the hole: cand un miniboss este inconstient, ii dai un sut de la spate si il impusti in… fund, Full throttle: cand omori mai multi inamici fara sa fi dat drumul tragaciului, Gag reflex: omori un inamic nimerindu-l in gat, French Revolution: daca decapitezi mai multi inamici folosind un singur proiectil de Flail Gun. Iar acestea sunt doar cateva exemple date aleator.

M-am trezit de multe ori in schimb, sa fiu amuzat mai mult de descrierea si numele skillshot-urilor decat efectiv de felul in care au murit. De exemplu, cand tragi intr-un inamic sare sange mai de peste tot si nu iti dai seama exact unde l-ai lovit. Dar cand iti apare pe ecran "Rear Entry" sau "Nut Cracker" stii sigur unde au mers gloantele.

Poate suna pueril, dar m-a amuzat la culme pana si numele armelor si categoriile in care sunt impartite skillshot-urile. Ca sa va dati putin seama, in categoria "Penetrator" ai kill-uri de genul Root Canal, Mile High Club, Shishkebab sau Drilldo. Poate acesta este si unul din defectele jocului. Uneori pare mult prea ridicol. Daca mai asculti si unele comentarii pline de obscenitati inutile, chiar ca iti vine sa te intrebi ce varsta ai de inca iti mai face placere sa te joci asa ceva. Eu m-am intrebat, dar pana sa raspund a trebuit sa dau de mancare un inamic cu garnitura de explozibil, unei plante carnivore.

Daca nu ati citit prea atent pana acum, jocul este exagerat de violent, doar ca nu la fel de scarbos ca Dead Space 2, unde mai au un pic si te pun sa diseci inamicii. Nu, in Bulletstorm exista o violenta mai inocenta. Pentru ca totul e mai colorat, mai vesel, mai distractiv. S-a folosit engine-ul Unreal, de care stiam ca este destul de teapan, dar cand am vazut de pe un deal orasul plin de cladiri fanteziste in stanga, la fel in dreapta, continuand cu cerul inedit al unei planete extraterestre… am inghetat. Am uitat de orice obiectiv sau inamic in momentul ala. Era ca si prima secventa cu planeta Pandora din Avatar. Si spre uimirea si bucuria mea, cadrele de genul asta nu au fost rezervate doar pentru inceputul jocului, pentru a te uimi si pacali sa mai joci un pic. Nu, chiar as putea spune ca abia mi-am mai amintit de acea priveliste. Si asta pentru ca nimic nu se compara cu fuga prin oua de monstru urias, fuga de o roata gigantica ce spulbera orice ii sta in cale (da, fugi cam mult de lucruri periculoase in jocul asta) sau spectacolul distrugator pe care il poti cauza cu dinozaurul tau. Da! Poti controla un dinozaur in Bulletstorm. Daca asta nu trezeste copilul din voi, nu mai aveti nicio sansa de a va bucura de acest joc.

Doar ca fiind oameni mari, daca nu si maturi, tindem sa ne plictisim mult mai repede decat un copil sau adolescent la o asemenea depravare vizuala, fie ea si amuzanta sau extrem de amuzanta. Asa ca dupa ce ne-am distrat destul in single player, da spiritul competitiv peste tine si vrei sa faci haos si in multiplayer. Doar ca nu prea ai unde. Hartile sunt putine si modul in care esti punctat necesita o anumita coordonare cu coechipierii. Ca sa nu mai spun ca pana la urma ai impresia ca esti tot in single player, din moment ce faci acelasi lucru si in acelasi stil.

Noroc ca partea de single player are cam 6-10 ore lungime, si doar putin la final apuci sa te plictisesti. Asta daca gusti stilul jocului… Pentru ca mie unul mi-a placut mult umorul, injuraturile si ridicolul multor situatii. Am ras si am mers mai departe fara sa stau sa analizez prea mult lucrurile. Din punctul asta de vedere, Bulletstorm seamana mult cu Serious Sam, alt joc in care trebuie sa omori turme intregi de inamici, si umor pentru oameni tacaniti.

Voice acting-ul se ridica la calitatea intregului joc, chiar daca uneori se exagereaza cu limbajul licentios mai mult decat intr-un episod cu RObotzi. Da, seamana mult cu acea serie de animatii scurte. Amuzant, revoltator daca esti cu nasul pe sus si nu gusti genul ala de umor, si suta la suta interzis minorilor. Daca nu v-ati plictisit de first person shootere si va amintiti cu drag de Carmageddon, nu ezitati sa incercati macar Bulletstorm.

Un articol de George Cercheaza.

Acum multi ani, adica prin anul 2000, a aparut Shogun: Total War. Un joc de strategie turn based, in genul Civilization, dar in care puteai sa iti comanzi armatele si pe campul de batalie in timp real, ca si in Starcraft. Iar asta pe o harta 3D. E adevarat ca unitatile erau sprite-uri, dar pentru anul 2000, era si asta ceva. Din pacate, jocul nu a avut un succes chiar fenomenal, dar a reusit sa stranga ceva fani infocati.

Dupa unsprezece ani, ne intoarcem in sfarsit in Japonia secolului XVI, doar ca acum jocul nu se mai numeste Shogun: Total War, ci Total War: Shogun. Cu un doi in coada. Ar putea parea o alegere ciudata aceasta inversare, dar in deceniul ce a despartit aceste doua jocuri, cei de la Creative Assembly, au completat seria Total War cu alte sase jocuri si vreo sapte expansion-uri. Asa ca pana acum am putut sa ne luptam pe tot batranul continent si cam in toate timpurile. De la Roma antica, pana la razboaiele napoleoniene.

Stilul a ramas acelasi, o combinatie de strategie turn based cu real time, doar ca acum avem unitati 3D pe campul de batalie, nu sprite-uri, si o limita de unitati randate in timp real de 56 000. Ce este si mai remarcabil este ca daca dai zoom in pana la nivelul unitatii, poti observa chiar si ca oamenii nu au toti aceleasi fete.

De obicei nu incep sa vorbesc despre grafica de la inceputul articolului, dar nu am cum sa ma abtin de data asta. Totul, de la meniu, arhitectura, unitatile, vocile, filmuletele, peisajele, harta si ecranul de incarcare te fac sa intri in atmosfera Japoniei secolului XVI. Iar mie unul, imi place foarte mult Japonia si cred ca si celor de la Creative Assembly. Pentru ca discursurile de dinaintea luptei nu sunt in engleza, ci in japoneza, cu subtitrare. In timp ce astepti sa se incarce jocul, poti citi proverbe, citate japoneze, sau chiar haiku. Cand vine primavara poti observa cum se scutura florile de cires in unele zone ale hartii, si multe alte detalii de genul acesta. De muzica nici nu mai vorbesc, daca nu ai fost niciodata la un concert de Koto (instrument muzical japonez) pana acum, poti inlocui acea experienta cu soundtrack-ul din Shogun 2.

Da, sunt un mare fan al culturii japoneze. Si de ce sa nu recunosc, am jucat Shogun 2 doar pentru asta, jocurile de strategie nefiind chiar preferatele mele. Chiar si primul joc din seria Total War, tot pentru asta l-am jucat. Pe atunci nici macar nu ma sinchiseam sa imi conduc armatele in lupta, doar stateam in modul turn based si dadeam autoresolve in toate bataliile. Dar acum, imbiat de grafica superba, am zis sa incerc sa o fac si pe asta. Nu inteleg de ce mi-a fost asa frica pana acum. Da, este o provocare sa comanzi atatea unitati intr-un mediu 3D, mai ales cand tu nu comanzi unitatile in parte, ci grupuri de unitati. Le spui unde sa atace, unde sa se miste, eventual in ce formatie. Dupa asta, le lasi de capul lor. Real, frustrant, captivant, imprevizibil? Da. Dar acesta este tot farmecul si abilitatea jucatorului. Acum, daca dau autoresolve, simt ca imi tradez unitatile, ca sa nu mai zic, ca fara indrumarea mea, nu se descurca la fel de bine. Am reusit sa castig unele batalii in care calculatorul imi dadea foarte putine sanse de reusita. Iar cand reusesti sa faci asa ceva, chiar simti ca ai avut parte de un epic win. Asta te face sa nu mai vrei sa atingi butonul de autorezolve vreodata. In schimb, ajungi sa te imprietenesti foarte bine cu butonul de quick save si load. Pentru ca AI-ul, in general stie cum sa joace. E adevarat ca uneori sta ca prostul in timp ce il scalda valuri si valuri de sageti, dar per total este un adversar destul de bun incat sa ajungi sa petreci foarte multe ore pe campul de batalie. Mult… muuuuuult mai multe decat in modul turn based. Shogun 2 este genul de joc care ar trebui sa aiba integrat undeva un ceas, pentru ca pierzi notiunea timpului jucandu-l.

Modul turn based nu este mult diferit de cel din seria Civilization si alte jocuri de acest gen. Trebuie sa te ocupi de provinciile tale, sa tii oamenii multumiti si productivi, sa iti mai upgradezi orasele. Un pic de diplomatie, ceva trading cu aliatii, nitica explorare si spionaj, ca sa stii ce te asteapta. Mai trimiti un ninjac sa asasineze vreun general. Stiti voi mersul.

Totul previzibil. In schimb, nu ma asteptam la lupte navale. Auzisem de asta cand m-am mai interesat de jocurile din serie pe care le-am ratat, dar atat. Asa ca lupta pe mare a fost o experienta noua si chiar diferita. Adica mi-am luat-o grav prima oara. Pana m-am prins care-i ideea. Incerci sa pui cat mai multe sageti in navele inamice. Cand ramai fara sageti, incerci sa pui cat mai multi oameni in navele inamice, si ii lasi acolo un pic sa se macelareasca. Poti folosi ceva strategie si aici, dar eu inca ma bazez pe numarul mare de nave si oameni. Partea buna aici este ca poti si captura navele inamice. Cand am vazut o nava europeana cu tunuri si tot dichisul, am zis ca trebuie sa fie a mea. Pacat ca nu am fost prea atent la filmele de genul Avatar. Sagetile si navele fara armura nu prea au ce face contra unor tunuri ascunse dupa centimetri buni de lemn masiv si intarituri de metal. Si niciun vant divin nu a reusit sa ma salveze. Dar am luptat pana la capat, pentru onoarea clanului.

In campania single player, poti alege unul din zece clanuri japoneze ce se lupta pentru sefia Japoniei. Adica titlul de Shogun. Fiecare clan are anumite avantaje. Unul sta mai bine pe partea de diplomatie, altul are unitati de cavalerie mai bune, altul unitati navale si abilitati de trading mai bune, si asa mai departe. Indiferent de clan, scopul ramane acelasi. Din pacate, ai limita de timp. Si asta mie chiar nu mi-a convenit, pentru ca imi place sa stau usor, sa avansez incet dar sigur. In Shogun 2, daca avansezi prea repede, toate clanurile se aliaza impotriva ta, sub conducerea Shogunului pe care vrei sa il inlaturi de la putere. Daca esti prea incet, ti-o ia altcineva inainte si nu mai apuci sa devii tu Shogun. Trebuie sa gasesti calea de mijloc si sa te folosesti de toate abilitatile, inclusiv diplomatia.

In multiplayer inca nu am apucat sa joc, pentru ca dupa cum va spuneam si la inceput, doar modul single player este mult prea captivant, si iti ocupa mult prea mult timp. Dar am auzit ca acolo chiar poti avea parte de o provocare. Macar din partea serverelor daca nu din partea altor jucatori.

Oricum, este un joc care isi face banii doar pentru campania single player, multiplayer-ul fiind cireasa de pe tort. Jumatate turn based, jumatate real time strategy, il recomand oricui, nu doar fanilor jocurilor de strategie.

Aşadar, în loc să-şi comande submarinul aflat în căutarea de combustibil împotriva forţelor aliate staţionate în Malta, pasionaţii de Silent Hunter ar putea foarte uşor „să-şi scufunde” sistemele din cauza focului încrucişat de malware dezlănţuit asupra lor de infractorii cibernetici.

Pentru a rămâne în siguranţă, BitDefender recomandă tuturor utilizatorilor să ignore întotdeauna link-urile suspecte oferite drept răspunsuri la căutările pe Internet şi să descarce numai aplicaţii originale. Respectarea drepturilor de autor şi conştientizarea riscurilor la care se expun în momentul descărcării de material piratat sunt două lecţii importante pe care acest nou val de malware le oferă utilizatorilor. Nu în ultimul rând, jucătorii ar trebui să-şi instaleze pe sisteme o soluţie completă antimalware, pe care să o actualizeze constant, pentru asigurarea integrităţii aplicaţiilor şi experienţei lor on-line.

Cu şapte hărţi multiplayer incluse ( începând cu 1 vs.1, continuând cu 4 vs.4 şi terminând cu „free for all”) jucătorii îşi vor putea testa strategiile împotriva oponenţilor, combinând până la 10 păcăleli (ruses) în cele trei moduri de multiplayer disponibile (1939, 1942, 1945).

R.U.S.E. este planificat să apară pe 3 iunie 2010 pentru Xbox 360, PlayStation şi pentru Windows PC.

Pentru a afla mai multe informaţii despre sesiunea beta publică, despre conţinut şi condiţiile de participare vizitaţi www.rusegame.com/beta sau www.steamgames.com/RUSEbeta.

Se pare că beta-ul a fost pus în așteptare până la definitivarea lucrărilor la Battlenet 2.0, atunci când serviciul online Blizzard va fi activat și asaltat cu surle și trâmbițe de către „studenții academiilor StarCraft” din China. În Battlenet 2.0 poți face multe, asta ca să nu amintim ce poți face în World of Warcraft, dar cele mai importante aspecte vor fi sistemul de auto-matchmaking, achievements, unlockable awards, in-game text, voice messaging și cum prea bine anticipam… social networking (contacte, relații, anturaje, „hoarde”, etc). Și cu siguranță una dintre cireșele de pe tort – căci vor fi mai multe – este faptul că vei putea să vezi caracterele prietenilor tăi online chiar dacă joci World of Warcraft, de exemplu.

Battlenet 2.0 va memora toată informația unui player, împreună cu obiectivele îndeplinite, oferind ceea ce Blizzard numește Cloud File Storage, loc unde utilizatorii vor putea încărca salvări, replay-uri și hărți custom pe care le vor putea accesa oricând doresc, de pe orice calculator, fără a mai fi nevoie astfel de încărcarea pe fiecare terminal a fișierelor extra.
Ce vrea să reprezinte de fapt acest sistem „auto-matchmaking”? Auto-matchmaking este un sistem care va analiza, calcula, învăța și adapta conform puterii și forței tale. După ce va „observa” foarte atent câteva dintre cele mai importante bătălii ale tale vei fi atribuit automat uneia din cele cinci ligi disponibile: Copper, Bronze, Silver, Gold și Platinium. Fiecare ligă se va împărți la rându-i în mai multe divizii – similar unei federații de fotbal, fiecare suportând maxim 100 de jucători, realizându-se astfel un mediu mult mai competitiv și de ce să nu recunoaștem, un mediu competitiv care de cele mai multe ori poate duce la relații sociale precum alianțele de exemplu.

Se pot scrie pagini despre auto-matchmaking așa că, pe scurt… Atmosfera va fi mult mai hardcore chiar și pentru utilizatorii ocazionali, iar replici precum: „Cum naiba m-a bătut, nici nu am început să joc!?” nu vor mai apărea tocmai datorită acestui sistem de ranking care va separa jucătorii în funcție de nivelul fiecăruia, evitandu-se astfel eventualele bătălii între pros și newbies.
Bineînteles, la asemenea sistem nu vor putea lipsi campionatele, cupele și alte „divizii județene”… Câștigători, premii, faima, glorie… Pe scurt, StarCraft II!